Atuuri economice

Potenţialul economic

Economia ţării este stăpânită de macrotensiuni: criză economică, inflaţia galopantă, scăderea producţiei interne şi creşterea alarmantă a şomajului, deficite bugetare, deficite ale balanţei de plăţi. Desigur aceaste influenţe s-au reflectat şi în viaţa economică şi socială a judeţului, volumul producţiei şi al exportului s-au redus simţitor, iar şomajul a devenit un element integrant al vieţii cotidiene.

INDUSTRIA

Activităţile industriale s-au dezvoltat în ceea ce priveşte exploatarea şi industrializarea (prelucrarea) lemnului, industria alimentară, textilă, de tricotaje şi confecţii.

Ponderea industriei în economia judetului de-a lungul anilor trecuţi a evoluat ascendent, astfel că în prezent pe lângă principalele ramuri industriale nemijlocit legate de resursele naturale, activitatea industrială este reprezentată prin mai toate ramurile sale.

Ponderea cea mai însemnată din producţia industrială a judeţului revine exploatării şi prelucrării lemnului, pe baza resurselor de materii prime existente în teritoriu. Cote mai mici sunt deţinute de ramura extractivă, de metalurgie, industria produselor electrotehnice, electronice şi de mecanică fină, a produselor chimice şi petrochimice şi altele.

În comparaţie cu anii precedenţi, se constată o diminuare simţitoare a activităţii în industria prelucrării metalelor şi a construcţiilor de maşini, respectiv a început un proces de stagnare în domeniul prelucrării lemnului, al producţiei de ţesături şi confecţii textile, al produselor din carne si lapte, precum şi de băuturi alcoolice, stagnare cauzată de reducerea cererii atât pe piaţa internă cât şi pe cea externă.

O parte din aceste produse sunt valorificate la export, iar încrederea clienţilor câştigată de-a lungul anilor este influenţată de efectele crizei din ţările respective.

AGRICULTURA

O ramură cu tradiţie în economia judetului o reprezintă agricultura.

Terenul agricol al judetului Harghita cuprinde 406,4 mii hectare, din care 92,7 mii ha teren arabil, revenind în medie circa 1,15 ha pe locuitor. Pajiştile naturale ocupă 312,3 mii ha asigurând conditii deosebit de favorabile creşterii animalelor, sector preponderent în formarea veniturilor populaţiei.

În ceea ce priveşte structura culturilor, există o diferenţiere între zonele din judeţ.

În zona Odorheiu-Secuiesc şi Cristuru-Secuiesc, unde clima este mai blândă, cerealele păioase şi porumbul ocupă cea mai mare parte a suprafeţelor arabile, alături de legume, sfeclă de zahăr, in pentru fuior şi cartofi.

În zonele Ciucului, Gheorgheni si Topliţa culturile păioase (grâul de toamnă, orzoaica, ovăzul) şi cartoful ocupă locul principal în asolament, fiind urmat de in pentru fuior şi sfeclă de zahăr. Cartoful de consum şi de seminţe de categorii biologice superiore se cultivă pe suprafeţe mari în localităţile Tuşnad, Sânmartin, Sânsimion şi Miercurea Ciuc.

Creşterea animalelor este o îndeletnicire primordială, dar efectivele de animale s-au redus simţitor comparativ cu anii precedenţi. Materia primă provenită din acest sector se prelucrează în totalitate în sectorul privat, fiind comercializată tot în această formă.

COMERŢUL ŞI SERVICIILE PUBLICE

Vânzările de mărfuri prin comerţul cu amănuntul, care exprimă sintetic starea de echilibru fizic şi structural pe piaţa bunurilor de consum şi reflectă stadiul evoluţiei economice, dar mai ales, percepţia socială asupra acesteia, au scăzut în continuu.

Influenţele înregistrate ca urmare a eliminării subvenţiilor bugetare, liberalizării adaosului comercial, menţinerii taxei pe valoarea adăugată la un nivel ridicat în cazul produselor alimentare de bază, deteriorării cursului de schimb al leului, au determinat explozia preţurilor cu amănuntul, şi îşi manifestă efectele şi prin reducerea drastică a marjelor de profit.

Creşterea mai accentuată a preţurilor de consum în raport cu cea a salariilor şi pensiilor, care constituie cea mai mare parte a veniturilor populaţiei, precum şi creşterea galopantă a şomajului au determinat, pe de o parte, reducerea cererii solvabile, iar pe de altă parte, modificarea priorităţilor în structura de cheltuieli a bugetelor de familie, crescând cheltuielile pentru achiziţionarea produselor alimentare.

Volumul vânzãrilor pe piaţa ţărăneascã s-a redus îndeosebi la legume şi produse vegetale, fiind concurate de importuri, deşi judeţul Harghita posedă un potenţial ridicat în cultivarea şi comercializarea legumelor.

Reţeaua de unităţi pentru comerţul cu amănuntul, după o perioadă de extindere, mai ales în cazul unităţilor mici, înregistrează o evoluţie descendentă, foarte multe magazine alimentare mici fiind închise. Se constată în schimb pătrunderea şi dezvoltarea reţelelor de tip supermarket, cu menţiunea că produsele comercializate de aceste unităţi sunt în foarte mare măsură produse importate.

Locuitorii judeţului au avut din totdeauna legături comerciale cu ţinuturile vecine.

Bogăţiile naturale ale acestor zone, în special pădurile de fag şi brad, au permis ca valorificarea produselor lemnoase să fie o sursă importantă de venituri pentru populaţie. Oraşele si comunele judeţului, în special pe văile Mureşului si Oltului au constituit o bună piaţă pentru grâu, porumb, fructe, zarzavaturi si vinuri aduse din judeţele învecinate, din Moldova, Ţara Bârsei si Văile Târnavelor.

O bună parte a schimburilor comerciale se desfăşoară din timpuri străvechi în târguri, bâlciuri şi iarmaroace. Din produsele specifice târgurilor şi pieţelor cele mai semnificative sînt ceramica popularã din Corund si Dăneşti, uneltele din lemn, ciuberele, ţesăturile din cânepă şi in şi persele produse alimentare.

Potenţialul economic al judeţului Harghita – în perioada viitoare –ar putea fi axat pe dezvoltarea şi persificarea :

  1. prestărilor de servicii pentru populaţie de către microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii şi unităţi de tip cooperatist; 
  2. producţiei produselor agricole specifice în zonă, prin comercializarea acestora în judeţ dar şi în alte zone ale ţării, mai ales prin unităţi alimentare mici, eventual prin supermarketuri;
  3. turismului, mai ales agroturismului, prin valorificarea bogăţiilor naturale zonale.
POSTURI VACANTE
Pagini tematice

Calendar evenimente
Sondaj

În general, care este suma per membru de familie, pe care o cheltuiți lunar pentru achiziționarea de alimente?

Votează
FACEBOOK

CreArt
Network of Cities for Artistic Creation
European Day of Artistic Creativity
Creative Ideas Bank

Telefoane utile

Urgenţe

Număr unic pentru apeluri de urgenţe:

112

Serviciul permanent de deszăpezire al drumurilor judeţene asigurat de Consiliul Judeţean Harghita:

0266 207 774